Am o opinie nepopulară.
Și vă rog să nu aruncați cu roșii până nu terminați de citit.
Trăim într-o perioadă de mare boom în zona de manifestare, feminitate, energie feminină și ideea de a lăsa lucrurile să curgă, să vină peste noi și să se întâmple.
Și culmea e… că funcționează.
Dar există o zonă despre care nu se vorbește suficient.
Și nici nu este cea mai populară, pentru că ne activează partea adversarială a copilului interior și ajungem foarte ușor să ne autosabotăm.
Și anume: disciplina.
Disciplina has a bad reputation.
Nu ne place să facem lucruri de care nu avem chef.
Iar partea paradoxală este că cheful vine de multe ori abia după ce începi să faci lucrul respectiv.
Dar vreau să clarific ceva important.
Viața ne întâlnește acolo unde suntem.
Dacă vrem o casă nouă, trebuie să căutăm anunțuri pentru ea.
Dacă vrem sănătate, trebuie să mergem la sală cu regularitate.
Dacă vrem să ne schimbăm mindsetul și viața, trebuie să mergem la psihoterapie regulat.
Lucrurile nu se întâmplă doar stând pe o pernă de meditație.
Ele încep să se întâmple atunci când începem să acționăm în acord cu viața pe care ne-o dorim.
Normal că va exista o voce din noi care nu va avea chef.
Normal că ne vom activa, pentru că copilul nostru interior vrea să facem lucrurile diferit sau să rămânem în zona de confort.
Dar, baby, nu mai avem 5 ani.
Și nu putem lăsa copilul interior să ia decizii pentru viitorul nostru.
Așa că uneori disciplina nu înseamnă rigiditate.
Înseamnă grijă pentru viața pe care vrem să o construim.
Și sunt curioasă de ceva:
În ce zonă a vieții tale știi că ai nevoie de mai multă disciplină chiar acum?
În sănătate?
În muncă?
Într-o decizie pe care o tot amâni?
Dacă vrei, dă-mi reply la mail și spune-mi. Chiar îmi place să citesc răspunsurile voastre.
Love,
Coralina