Blog

Creierul.
Acest organ exceptional pe care cateodata imi vine sa il pup de cat de bine se descurca si pe care alteori imi vine sa il scot si sa il spal cu sapun de toate gandurile absolut nefolositoare pe care le genereaza.

Tie ti se intampla ca intr-o zi in care iti mergea totul bine si frumos sa te gasesti cu un trailer horror in cap? Cu imagini, coloana sonora, efecte speciale si toate cele?
De la Disney la Hitchcock in sub 10 secunde.

Vreau sa iti explic ce se intampla si de ce ne trezim cu puseuri de anxietatea imaginare in cap, de ce incepe sa iti bata inima repede si sa iti transpire mainile chiar daca in afara ta viata curge lin si frumos.

Totul a inceput pe vremea cand inca traiam desculti, cutrieram paduri si doremeam in pesteri. Sistemul nostru nervos impreuna cu creierul nostru s-au adaptat in asemenea fel incat sa aiba grija de noi si sa anticipeze pericolele.

Cu alte cuvinte, job-ul principal a creierului nostru este sa ne fereasca de lucrurile rele care s-ar putea intampla si care ne-ar vatama.
Face asta trecand prin toate scenariile posibile care ne-ar aduce suferinta intr-o incercare de avea o optiune de rezerva in caz ca se intampla ceva rau.
Practic simuleaza tot felul de dezastre ca imaginandu-si ca asta ne va pregati in caz de ceva. Mai ales ca toti am trecut in viata noastra prin trauma mai mici sau mai mari.
Ah, si inca ceva, dezastru pentru creierul nostru este si ca am intarziat 10 minute la job si ne este frica ca vom fi certati.

Mie imi place sa denumesc acest program „drobul de sare” sau „value, valeu, maica”.

Acum, ca sa facem lucrurile si mai interesante, creierul nostru nu stie nici diferenta intre realitate si imaginatie. Inserez aici exemplul clasic cu lamaia: daca te invit acum sa te gandesti cum mananci o lamaie, cat de acra si de suculenta este, glandele tale salivare se vor activa si vor produce mai multa saliva.
Asadar, cand mintea noastra intra pe modulul: Survival 101, corpul nostru raspunde ca si cand acest lucru s-ar intampla in realitate, in prezent.

Si sincer acum, cate din scenariile tale fictive s-au intamplat in realitate?

Partea buna este ca avem imaginatie.
Partea nasoala este ca nu stim sa ne gestionam gandurile.

Cateva sfaturi practice:
Pasul 1: constientizeaza ca te afli intr-un scenariu inchipuit care nu s-a intamplat, nu se intampla si este foarte putin probabil sa se intample vreodata.
Pasul 2: respira profund si lent de cateva ori. Asta iti va relaxa sistemul nervos si creierul tau fabulous va intelege ca este in siguranta si ca nu te pandeste o pantera dupa colt.
Pasul 3: uite-te in jurul tau si constientizeaza momentul prezent in care totul este bine. Esti ok in acest moment. Totul este ok.
Pasul 4: constientizeaza ca indiferent ce s-ar putea intampla negativ in viata ta, ai sa ai resursele sa treci prin asta. Atata vreme cat ai supravietuit pana acum, ai deja resursele sa supravietuiesti si de acum inainte.

Practicile meditative ne invata asta, sa ne observam gandurile fara sa le mai credem. Partea frumoasa din povestea asta este ca poti sa creezi ganduri care sa te sustina si sa te ajute, in locul gandurilor care sa ne pregateasca de dezastre.

Cu alte cuvinte: nu mai crede toate gandurile pe care le ai. Avem peste 6000 de ganduri pe zi. Chiar crezi ca au toate dreptate??

Cum ar fi daca nu ai mai trai pe modul „drobul de sare” si ai oferi vietii sansa sa te surprinda placut? 

This site is registered on wpml.org as a development site.